Cate chestii pe care le consideram indispensabile caram cu noi zilnic si de ce avem tendinta sa ne facem mini-depozite in buzunare sau genti?
Experientele anterioare ne-au demonstrat ca uneori nu suntem pregatiti sa facem fata neprevazutului doar folosindu-ne de obiectele pe care le avem la dispozitie.
Mananci rapid, un covrig cu mac, in drum spre cel care ti-ar putea deveni angajator si cu care ai interviu in 10 minute. In lift te uiti in oglinda, iti verifici infatisarea si observi socat un fir de mac blocat. Ai nevoie de o scobitoare, asa ca, incepi sa cari scobitori ca sa fii pregatit data viitoare. Procedezi la fel cu obiecte care crezi ca te vor scoate din situatii dificile si realizezi la un moment dat ca ai prea multe de carat, dar nu renunti la nimic pentru ca poate vreodata iti vor fi de folos. Managementul numeste asta previziune, eu il numesc mai simplu “nu se stie niciodata…”.
Carui scop sunt destinate lucrurile astea, nu se stie niciodata, cert e ca invatam sa improvizam, sa ne adaptam si sa ne atingem obiectivul.
Iar daca noi nu le gasim un sens uneori, se pare ca cineva a dezbatut filosofia lor existentiala si le-a gasit o semnifiatie mai profunda.
Stiati ca un timbru poate lipi o poveste de dragoste?
Scurtmetrajul “What do we have in our pockets?” o dovedeste.
