Dragul meu,
Te-am visat atat de frumos…
Eram asezata pe un scaun intr-un tramvai prafuit si priveam visatoare afara, cu capul lipit de geam.
Tu erai asezat in fata mea dar pareai atat de departe…te vedeam ca printr-un voal de vis, iti simteam prezenta. Nu-ti desluseam deloc chipul si totusi te simteam atat de intens…
Erai atat de frumos si imi dadeai o stare de un calm infinit…o liniste profunda…o fericire blanda…
Ma priveai si tu de departe si erai la fel de linistit ca si mine.
Te admiram ca pe un tablou pictat in cele mai frumoase culori si eram bucuroasa ca nu imi doresc mai mult caci ceea ce aveam in acel moment era suficient, era perfect…
Si eram atat de frumoasa asa, privita de tine. Capul imi era rezemat de geam, privindu-te detasat si cu imensa bucurie in suflet, iar umarul drept era dezgolit. Ma simteam sexy asa…Stiind ca e posibil sa privesti la goliciunea umarului meu. Atunci, o suvita ondulata mi-a alunecat, gadilandu-mi usor umarul, facandu-ma sa ma simt si mai frumoasa, si mai fericita…
Tu ma admirai asa cum eram, ca pe un tablou perfect in fata caruia ramai cateva momente pentru a trai emotiile pe care el ti le trezeste.
Dintr-o data ai disparut, nu te-am mai zarit, trupul ti s-a disipat ca un vis evaporat de zorii zilei.
Ai coborat din acel tramvai prafuit in care am mers impreuna.
Eu am zambit. Mi-am zambit mie. Am zambit fericirii si calmului care ma cuprinsesera caci am realizat ca desi nu te-am putut atinge mi-a fost suficient sa te privesc asa, de departe…
P.S. Sa ma mai vizitezi in vis.
