Dragul meu,
Iti spun ce am vrut de la tine, insa ai rabdare pana la final.
Acum, relaxeaza-te si intra in starea ta emotionala, locul acela al tau in care fugi de tot si te bucuri. Du-te catre EU-l tau ascuns, frumos, asa cum esti tu…Fa orice faci tu de obicei, pune o piesa de exemplu, care sa te duca in acea stare.
Cand ajungi acolo gandeste-te la zambetul unei fete frumoase sau la cum te priveste ea…Nu, nu te gandi la mine deloc…
Gandeste-te la viata, la cat de putin traim sau la cum se poate termina ea in orice clipa, cat de crunt e cand vine acest sfarsit si cat de infricosator e sa stii ca poate veni oricand. Renunta la gandul ca pe tine te va ocoli. Nu stii asta niciodata.
Gandeste-te apoi la ultima data cand ai fost cu adevarat fericit si retraieste acel moment intens, zambind. Azi ce te-a facut fericit? Pune repede pe hartie toate micile bucurii ale zilei. Cat de lunga e lista? Fa ceva daca e prea scurta!
Constientizezi acum cat de important e sa ne bucuram de fiecare clipa? De fiecare zambet, de fiecare om, de fiecare privire? Sa ne bucuram intens, ca si cand acestea ar fi ultimele lucruri pe care avem sansa sa le facem, sa ne bucuram de ele ca si cand ar fi ceva magic?
Asadar, tu ce faci atunci cand viata iti ofera in dar ceva spontan? Spune-mi tu, ce faci cand simti ca traiesti cele mai intense emotii pe care un om le poate simti pentru altul? Atat de intense incat iti tulbura fiinta pana in adancuri, se plimba prin cele mai ascunse camere ale mintii tale de a caror existenta nu ai fost niciodata constient pentru ca in final sa iasa la suprafata atat de puternic incat sa iti afecteze capacitatea de a mai fi tu insuti, asa cum prea bine te cunosteai pana in acel moment?
Ti-am aparut spontan in gand acum ca te-ai gandit la toate acestea?
Ah, stai…trebuia sa iti spun ce-am vrut de la tine, nu?
Mmm…poate altadata…
P.S. De fiecare data cand ai tacut in mine s-a nascut o idee frumoasa.
